Si cu putin ajutor din partea cuiva care cunosc, mi s-a adus in atentie un subiect care a tras dupa sine un alt “Moment de inspiratie”, si anume “Infidelitatea”.
Haideti sa vedem acum ce motive ne imping sa facem un astfel de gest prin care, dupa cum foarte bine stie ori si cine, ca nu atrage dupa el decat suferinta si durere, neincredere si in majoritatea cazurilor o ruptura.
Nu voi face referire acum doar barbati sau doar la femei. Aceasta este valabila pentru ambele parti.
Ce cauza are ca si efect infidelitatea? O melodie pe car am auzit-o de curand avea la una din strofe urmatoarele versuri: “In jocul dragostei, tradeaza primul cel ce se teme.” Practic de ce ne temem ? Sa nu fim luati peste picior de cei din jur? Expresii de genul: ”Oh da, esti tinut sub papuc.” Sau “Ei si? De ce sa fac dragoste doar cu prietenul /a meu/a? De ce sa nu vad cum e si cu altul/a?” Toate acestea se leaga intr-o anumita masura si de un subiect anterior, acela de a face sex nu dragoste, in care am explicat diferentele dintre cele doua notiuni.
In unele cazuri, acestea fiind de natura medicala, nevoia de a face sex este atat de mare incat chiar daca suntem intr-o relatie, calcam stramb. Pe de alta parte e si un subiect de lauda. In cazul in care un barbat se lauda cu cat mai multe cuceriri si partide de sex, cu atat este privit mai bine, este chiar idolatrizat de ceilalti. E considerat macho, un om dorit de femei, in schimb pe partea femeilor acestea sunt considerate curve fara doar si poate.
Dar infidelitatea nu e data doar de faptul ca ne culcam cu altcineva decat cu iubitul/a, infideliatatea e accentuata si de faptul ca umblam si ne comportam cu altii de parca am fi cu persoana iubita. Gesturi, mangaieri, saruturi, si aceasta e tot o infidelitate.
Acum, cineva m-a intrebat ce-I de facut in astfel de situatii. Sa ierte, sa nu ierte.
Primul lucru care se distruge intr-un astfel de caz e increderea. Din pacate odata cu ea sunt alungate si celelalte doua sentimente care tin o relatie in picioare: dragostea si respectul.
Un alt lucru care tindem sa-l facem cand suntem inselati e sa ne razbunam. “Ok daca el/ea m-a inselat eu de ce sa nu fac la fel?” sau “De acum inainte pot sa-l/o insel si eu pentru ca nu va mai avea ce cracni in fata mea.” Nu e cea mai buna idee. Ok am fost inselati? Nu faceti la fel, pentru ca nici chiar voi nu o sa va simtiti bine. Toata placerea va fi una de moment in urma careia vor ramane doar remuscarile
Acum sa luam situatiile in care, in urma infideliatii descoperite, se poate sau nu mai face ceva.
Sa luam prima si cea mai simpla situatie. Nu putem trece peste si nu iertam persoana iubita si ne despartim.Cum este si normal cealalata parte va incerca din rasputeri sa ne convinga de schimbarea suferita si sa incerce sa ne cucereasca. Daca nu ne lasam, de la o vreme persoana in cauza va renunta. Si totul se termina aici.
Iertam persoana in a doua situatie, si ii mai acordam o sansa. Ei acum e acum. De aici inainte ne mai existand increderea, mintea noastra va fi plina de ganduri: “Ce face acum?Cu cine e acum?Unde e oare? Trebuia sa ne intalnim acum 2 ore si el/ea inca nu a venit.”, si e perfect normal, datorita neincrederii sa ne simtim stransi si preocupati. Dar si peste asta se poate trece, atat ca, din pacate, procesul este destul de greu, iar cine a fost cel care a calcat pe de-alaturi va avea mult de furca sa recastige tot ce a pierdut printr-un gest necugetat.
Nu pot sa spun cine merita si cine nu, daca merita sau nu a fi iertat. Asta e o decizie pe care o ia fiecare in dreptul lui/ei, dar totodata va trebui sa-si asume raspunderea pentru decizia luata.
No comments:
Post a Comment