Si cu asta va spun ADIO!!!

 In postarea anterioara am vorbit de cum ar trebui sa ne comportam atunci cand ni se vorbeste pe diferite tonuri. Cu toate ca acesta va fi ultimul meu post, poate va fi si cel mai lung, dar daca va ve-ti face suficienta rabdare sa-l cititi sper sa prinda bine. Intr-adevar va spun ADIO, prezenta mea activa pe blog va inceta cu acest ultim post. Nu voi sterge blogul, si tot ce e postat va ramane acolo, sper ca toti cei care citesc ceea ce am postat sa nu se gandeasca la post-uri ca la ceva scris acolo de cineva care nu are ce face, ci sa fie un pic atenti si la mesajul pe care am vrut sa-l transmit. OK, acum sa revenim la ale noastre, dupa cum am mentionat in post-ul anterior, modul in care ni se vorbeste ne formeaza pe noi ca oameni, sau mai bine zis are o influenta sa spunem considerabila in ceea ce ne priveste, de aceea e mai bine sa ascultam ceea ce ni se zice mai mult decat la modul in care ni se spun lucrurile. De asemenea sa fim atenti si cine ne vorbeste intr-un fel sau intr-altul. Aceasta e foarte important, persoanele care ne vorbesc in diferite moduri nu ne pot lua dreptul de a lua in seama sau nu ceea ce si cum ne spun lucruri, si mai ales daca sa alegem sa le ascultam sau nu. Atat la acest capitol.

 Odata cu trecerea anilor (pfuai ce filiozofic deveniram...), schimbari mai mult sau mai putin importante, in bine sau rau, care ne afecteaza radical persoana, personalitatea, gandirea, logica, deciziile si modul in care le luam, modul de a-i privi si considera sau desconsidera pe cei din jurul nostru, au loc. Acum unora le va placea, altora nu, majoritatea vor fi indiferenti si de restul nu ne va interesa pe noi. Ei va trebui sa ne concentram acum la noi. Orice schimbare aduce cu ea modificari ale scenei de zi cu zi. cei din jurul nostru se schimba, fie ii schimbam noi. Unii pleaca, vin altii noi, din cei vechi raman cativa, relatiile se racesc iar altele dispar complet. Toate acestea fac parte din ciclul vietii, e normal sa fie asa, ceea ce conteaza e cu ce ramanem noi, sau mai bine zis cu ce alegem sa ramanem. Daca alegem sa ramanem doar cu partile negative, nu vom invata nimic si vom trece prin viata dintr-o suferinta intr-alta, dar daca ramanem cu ce a fost frumos, ce vine dupa este mai usor si mai frumos, de ce? pentru ca deja stim ce se poate intampla daca luam anumite decizii. Si nu strica sa mai mergem si pe la biserica. macar din cand in cand, nu doar la Paste si la Craciun.

 Ar fi mai multe de spus sau mai bine zis de scris, dar, ma voi limita doar la atat. Va doresc viata frumoasa de acum incolo si nu uitati fericirea depinde doar de voi, de nimeni altcineva. Bafta, spor, succes in continuare...

                                                                                           ADIO!!!

In curand ADIO!!!

Trec zile si nopti, saptamani, luni, ani, timpul se scurge incet si totusi repede. Zi de zi luptam sa ne creem o viata mai buna, mai usoara, uneori reusim, alteori nu, si adeseori in urma unui success ramanem cu un gust amar, ca si cum nu l-am merita. Oamenii trec pe langa noi, interactioneaza cu noi, pe unii ii tinem la distanta, pe altii mai aproape si nu vedem ca pe cei pe care ii distantam de noi sunt de fapt cei care ne intind o mana de ajutor atunci cand suntem in necaz, iar persoanele care le consideram apropiate sunt cele care se ascund primele in situatiile grele prin care recem, si totusi, tinem in continuare la ei si ii pretuim ca prieteni.Trece mult timp pana sa realizam de fapt ca lumea e atat de mica pe cat de mare este. Gasim persoane care sar in ajutorul nostru fara vre-un interes, personae care stiu ce inseamna sa fii singur, persoane care stiu ce inseamna sa fie apropiati de cineva.

Trec pe langa noi pe strada, ii intalnim la lucru, la scoala, si deseori in viata de zi cu zi. Persoanele care sunt primele care te dojeneaza, si in acelas timp persoanele care daca ai nevoie de o haina ca sa nu iti fie frig, nu stau sa se gandeasca de doua ori ci iti ofera si haina si camasa, doar ca sa ne fie bine. Aceste persoane le pretuim cel mai putin. Credem ca stim tot despre cum ar trebui sa fie viata, cum ar trebui fiecare sa isi duca traiul, punem conditii la ajutorul primit la fel cum punem conditii la ajutorul dat. Nu tinem cont de experientele altora, nu tinem cont de parerea unora care au o alta viata, diferita de a noastra in anumite momente, dar vrand nevrand ajungem si noi in situatia lor.

Nu ne punem intrebarea daca e bine sau nu sa ignoram faptele, ci mai repede judecam si dam sfaturi fara ca sa avem cunostiinta completa despre situatia in sine. Si totusi o facem si de cele mai multe ori se intoarce impotriva noastra. Si totusi ce ne face pe noi sa stim mai bine ce se ascunde in viata unuia sau altuia, ce ne facem sa credem ca sfaturile care le dam se apropie macar de situatia cu care se confrunta persoana in cauza? Ne formam pareri despre ce si cum e, dam sfaturi, si tinem mortis sa fie urmate, dar noi nu stam sa ascultam pe cel sau cea in cauza, chiar si atunci cand acea persoana e cea cu care ne petrecem majoritatea timpului.

S-a dovedit ca odata cu trecerea timpului ne schimbam. Nu in totalitate , miezul nostru ramane acelas, ci doar unele aspecte, iar persoanele de langa noi le privesc ca niste schimbari care nu ar trebui sa se intample, dar trebuie sa ne punem intrebarea daca nu cumva si noi avem o parte de vina la schimbarile survenite in persoanele de langa noi, daca nu cumva am ajutat si am influentat schimbarea sau schimbarile intr-o anumita directie, poate fara voia noastra sau am fi dorit ca directia sa fie o alta, poate chiar opusa de cum ne-am fi imaginat ca va fi.

Ne legam in diferite relatii, unele sunt mai fericite, altele mai putin, si totusi in loc sa invatam din cele mai putin fericite, ne incapatanam si tinem mortis sa facem exact la fel cum am procedat intr-o relatie anterioara in care am fost mai fericiti si nu tinem cont ca situatia e diferita si ca modul in care am actionat anterior nu se potriveste cu prezentul.

Am fost “acuzat” ca post-urile mele sunt lungi si plictisitoare, dar daca cineva ar fi citit pana la capat, si-ar fi dat seama ca lucrurile nu trebuie luate superficial, asa cum nu trebuie sa luam nimic superficial in viata.

Fiecare din noi are modul propriu si personal de a lupta cu ce este pus sa infrunte. Unii lasam impresia ca nu ne prea intereseaza, altii se streseaza prea mult, iar pe altii nu ii intereseaza deloc, dar si asa daca nu ne controlam stresul si ne lasam purtati de val, facem lucrurile aiurea, sau poate avem mai mult de suferit mai mult de pe urma actiunilor noastre decat sa rezolvam ceva. Chiar daca ne stresam, totusi nu trebuie sa ne pierdem capul, ci daca ne pastram mintea limpede si judecam lucrurile la rece avem cele mai mari sanse sa castigam razboiul nu doar o simpla batalie.

In fond si la urma urmei nimeni nu ne poate controla mintea si gandurile ci doar noi insine, dar pentru aceasta e nevoie de experienta. Sunt situatii si situatii, in unele suntem luati la misto si primim replici pline de ironie, in altele suntem certati, in altele ni se vorbeste pe un ton mai moale, in altele intr-unul mai dur, dar toate aceastea au menirea de a ne forma pe noi ca oameni, trebuie sa invatam din fiecare cum sa ne comportam si sa reactionam la oricare din ele.

Nu putem sa avem pretentia ca sa ni se vorbeasca doar pe un singur ton, sau mai bine zis sa ni se vorbeasca pe un ton moale sau calm de fiecare data, tocmai pentru ca situatia o cere ni se vorbeste pe tonul impus de ea.

                                                Sfarsitul primei parti.